Integrarea României în EU aduce ortodocşii români în spaţiul aceloraşi presiuni legislative şi de mentalitate pe românii ortodocşi cu grecii ortodocşi.
Numitele presiuni pot avea ca efect întărirea solidarităţii supranaţionale a ortodocşilor. Care ar fi acţiunile care ar stimula această elevare a spiritualităţii ortodoxe? Este ortodoxia greacă prea identificată cu sine pentru ca să sesizeze supranaţionalul interesului ortodox? Este ortodoxia românească prea sufucientă în sine sau prea laxă pentru a nu împiedica apariţia un front civico-politic ortodox european?
2 comentarii:
Un subiect fierbinte: unde incepe si unde se termina ortodoxia?
Suntem "noi" indreptatiti sa ne consideram "alfa si omega" ortodoxiei?
Este posibil ca ortodoxia sa se opreasca la dunare, sa fie cantonata in jurul carpatilor sau oricarui alt rau si/sau lant muntos in cazul altor natiuni?
Intrebarea care se pune de fapt e urmatoarea: Ce defineste ortodoxia?
Este ortodoxia o ideologie ca oricare alta? Sau este ceva care transcende ideile, ideologiile si orice altceva apartine planului pamantesc?
Printr-o prisma strict politica, daca privim ortodoxia ca un club politic-cultural, o adunare de cutume, atunci putem vorbi despre pericole, despre ocazii, despre sanse de a scadea sau creste influenta lumeasca a unei ierarhii sau alte, unei natiuni sau alte.
Comentariul de mai sus a fost acut: se vorbeste despre ortodoxia greaca si ortodoxie romana, interese ortodoxe si spatii civico-politice.
Intrebarea noastra este: oare ortodoxia doar intr-atata se reduce?
Daca cu Biserica Eladei, Biserica Romaneasca inca tine legaturi destul de stranse, pacat ca lucrurile nu stau la fel si in cazul Bisericii Rusiei, fara care orice initiativa ortodoxa supranationala/mondiala devine aproape irelevanta.
Trimiteți un comentariu