tag:blogger.com,1999:blog-15807287.comments2015-07-04T14:28:35.226+03:00Cafe BizantinChristo Demotishttp://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comBlogger23125tag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-35311881939265761862015-07-04T14:28:35.226+03:002015-07-04T14:28:35.226+03:00Atît de bine spus, atît de adevărat! Aceste evenim...Atît de bine spus, atît de adevărat! Aceste evenimente sînt menite să ne facă să punem valorile în mișcare. Nu mai e timp pentru delăsare. Frumos scris!pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-91173250193161682462015-01-21T00:04:34.194+02:002015-01-21T00:04:34.194+02:00Din păcate se încearcă din mai multe părţi o radi...Din păcate se încearcă din mai multe părţi o radicalizarea care la rândul ei se bazează pe privirea simplistă, alterată a realităţii. Buretele sterge mai repede pe tablă decât scrie creta.dimitriskarvnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-71391717069597101892011-10-20T13:03:38.028+03:002011-10-20T13:03:38.028+03:00fiecare avem ambele, si calitati si defecte, insa ...fiecare avem ambele, si calitati si defecte, insa important e sa le aceeptammariahttps://www.blogger.com/profile/15773062370735715353noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-57479945035132488882010-08-05T21:03:09.772+03:002010-08-05T21:03:09.772+03:00Asteptam un articol de postat atunci!Asteptam un articol de postat atunci!Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/05282571705057242007noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-82097145747845590692010-08-05T09:42:09.854+03:002010-08-05T09:42:09.854+03:00Frumos articol, mulţumiri pentru că reuşeşti să te...Frumos articol, mulţumiri pentru că reuşeşti să te rupi din ale tale şi să ne încînţi.<br />Civilizaţia, ca ansambul de valori la care prin diferite forme aderă unul sau mai multe neamuri îmi pare un concept mai atrăgător în relaţie cu ortodoxia decât conceptul de commonwealth. Oricum în articol, îmi pare mie ca ai facut referire la un înţeles semantic al commonwealth-ului şi atunci ne apropiem. <br />Eu am remarcat că ortodoxia strînge o parte dintre greci, ruşi, români, sîrbi, etc într-o comunitate suficient de unitară, care are un număr mult mai mare de valori comun acceptate decît oricare organizare politică sau statală.<br />Minunat este că, în opinia mea, un român ortodox este mai apropiat în valori de un japonez ortodox decât de un român indiferent sau ostil faţă de ortodoxie. Ceea ce mă duce la o idee de analizat: cît bine şi cît rău a adus politizarea conceptului de neam suprapus statal peste un teritoriu anume? Este oare şi asta o formă de dezbinare a "civilizaţiei compacte post-bizantine"?pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-59065372713136997842008-10-04T19:16:00.000+03:002008-10-04T19:16:00.000+03:00Din ce in ce mai multi Romani pleaca in strainatat...Din ce in ce mai multi Romani pleaca in strainatate. Din ce in ce mai multi Romani se orienteaza catre exterior. Intrebarea care se pune in acest articol este, <B>de ce</B> este limba Romana atat de importanta pentru identitatea acestui popor? Si daca <I>este</I> importanta <B>ce</B> se poate face pentru pastrarea ei?<BR/>Aici este nevoie de un pic de gandire critica. Cine este in stare este binevenit sa-si aduca contributiile.Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-6690048452042781372008-05-02T13:50:00.000+03:002008-05-02T13:50:00.000+03:00Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-7455123618710139512007-06-17T23:28:00.000+03:002007-06-17T23:28:00.000+03:00Aici adaug ca nu doar Romanii si toate popoarele b...Aici adaug ca nu doar Romanii si toate popoarele balcanice, post-bizantine (adica de sorginte ortodoxa) sunt de secole intr-o perioada de cercetare a radacinilor lor. Osciland intre xenomanie si xenofobie popoarele noastre isi cauta un echilibru. Din pacate ca orice pom, fara radacini nu putem creste.<BR/>Evolutia noastra ca popoare, astfel incat sa putem juca rolul nostru in Europa Unificata, saltul nostru inainte, se poate face doar avand o baza solida. O baza care sa fie conform psihismului nostru, care sa vorbeasca inimii noastre, nu doar mintii.<BR/>Aceasta baza nu poate fi conferita prin "institutii" sau "mecanisme statale", "autoreglarea pietii" sau alte masinatiuni.<BR/>Este nevoie de o viziune.<BR/>O viziune care se bazeaza pe istoria noastra, pe exemplele de urmat, eroii nostri din copilarie, din familiile noastre, din sat, din oras, din comunitatile noastre.<BR/>Regasirea acestei viziuni, adaptarea ei la prezent si viitor, transformarea ei in bloc de start ca sa inceapa marathonul, este un proces care deja a inceput.<BR/>Care este pozitia poporului Roman? O sa-si piarda identitatea, devenind o adunatura de indivizi, Americani, Europeni, Canadieni sau orice altceva, fara radacini si fara stabilitate?Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-59332698036295404422007-06-16T09:47:00.000+03:002007-06-16T09:47:00.000+03:00Adervărat, românii au un fel unic de a-şi dispreţu...Adervărat, românii au un fel unic de a-şi dispreţui valoarea reală şi a cultiva importuri facile.pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1170552646184477152007-02-04T03:30:00.000+02:002007-02-04T03:30:00.000+02:00"O societate complexă ca Bizanţul nu poate corespu..."O societate complexă ca Bizanţul nu poate corespunde unui model.<BR/>Avatarurile istoriei au impus deseori modele contradictorii, ce au produs o admirabilă incoerenţă" zice autorul. Pe parcursul intregului lui eseu vedem schitarea unei culturi a neomogenitatii. Exaxt aici rezida puterea paradigmei Bizantine: Bizantul nu a fost o cultura unicata, omogena, uniforma sau macar uniformizanta.<BR/>Bizantul a fost cultura sincretismului, cultura diversitatii si a apropierii celor de neapropiat. Bizantul a fost apofatic si nu catafatic.<BR/>S-a bazat pe puterea dialogului si libertatii ca sa aduca aproape lucruri aparent adverse si totusi la a apropiat fara a da nastere la ruperi. Impresionant, nu?Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1170215276643462822007-01-31T05:47:00.000+02:002007-01-31T05:47:00.000+02:00Daca cu Biserica Eladei, Biserica Romaneasca inca ...Daca cu Biserica Eladei, Biserica Romaneasca inca tine legaturi destul de stranse, pacat ca lucrurile nu stau la fel si in cazul Bisericii Rusiei, fara care orice initiativa ortodoxa supranationala/mondiala devine aproape irelevanta.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1168885040349965802007-01-15T20:17:00.000+02:002007-01-15T20:17:00.000+02:00Un subiect fierbinte: unde incepe si unde se termi...Un subiect fierbinte: unde incepe si unde se termina ortodoxia?<BR/>Suntem "noi" indreptatiti sa ne consideram "alfa si omega" ortodoxiei?<BR/>Este posibil ca ortodoxia sa se opreasca la dunare, sa fie cantonata in jurul carpatilor sau oricarui alt rau si/sau lant muntos in cazul altor natiuni?<BR/>Intrebarea care se pune de fapt e urmatoarea: Ce defineste ortodoxia?<BR/>Este ortodoxia o ideologie ca oricare alta? Sau este ceva care transcende ideile, ideologiile si orice altceva apartine planului pamantesc?<BR/><BR/>Printr-o prisma strict politica, daca privim ortodoxia ca un club politic-cultural, o adunare de cutume, atunci putem vorbi despre pericole, despre ocazii, despre sanse de a scadea sau creste influenta lumeasca a unei ierarhii sau alte, unei natiuni sau alte.<BR/>Comentariul de mai sus a fost acut: se vorbeste despre ortodoxia greaca si ortodoxie romana, interese ortodoxe si spatii civico-politice.<BR/>Intrebarea noastra este: oare ortodoxia doar intr-atata se reduce?Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1164910376847856242006-11-30T20:12:00.000+02:002006-11-30T20:12:00.000+02:00Interesantă formă de guvernare, prin domni aleşi. ...Interesantă formă de guvernare, prin domni aleşi. Mai se găsesc referiri şi altundeva?pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1137440522299658742006-01-16T21:42:00.000+02:002006-01-16T21:42:00.000+02:00Românii şi cei dinainte s-au guvernat prin ei înşi...Românii şi cei dinainte s-au guvernat prin ei înşişi, autonom şi independent, în ţinuturile lor fortificate iar acum după dispariţia cumanilor răsăriteni şi-au ridicat cu mândrie capul şi s-au îndeletnicit cu sisteme politice mai interesante, având drept conducător un voievod pe care-l alegeau prin votare. Şi de aici se trag sistemele lor politice aristocratice, prin cei aleşi şi prin intermediul domnilor, iar monarhia, prin domni aleşi şi proclamaţi.<BR/><BR/>---Dimitrie Daniel Philippide, Istoria României, Ed. Pegasus Press, Buc. 2004, pg 351pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1137259806991482432006-01-14T19:30:00.000+02:002006-01-14T19:30:00.000+02:00Ok. Pe masura ce citesc le pun la comentarii.Ok. Pe masura ce citesc le pun la comentarii.pr. Danhttps://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1137237299826076082006-01-14T13:14:00.000+02:002006-01-14T13:14:00.000+02:00Ar fi foarte interesant sa se posteze cateva fragm...Ar fi foarte interesant sa se posteze cateva fragmente mai interesante din carte. Ca sa avem mai multe date la dispozitie.Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1136744171346175792006-01-08T20:16:00.000+02:002006-01-08T20:16:00.000+02:00Aici as vrea sa contribui si eu cu experienta mea ...Aici as vrea sa contribui si eu cu experienta mea personala:<BR/>Dupa cum stiti, sunt grec. Numele pe care il intrebuinteaza toata lumea este <I>grec</I> si grecia cand se vorbeste despre tara din care am venit. Insa numele pe care-l intrebuintam noi este <I>Hellin</I> si <I>Hellas</I> respectiv.<BR/>Partea interesanta este ca pana la 1800 termenul de Hellen si Hellas nu era folosit decat ocazional si atunci mai ales printre cercurile invatatilor. Numele cu care poporul se autodenumea era <B>Romios</B> (forma detriorata al lui Romeos care inseamna <B>Roman</B>).<BR/>Romeii erau numiti <B>Rum</B> de catre stapanitorii turci si populatiile musulmane (Inca se foloseste numele Rum in tarile arabe cand se vorbeste despre greci).<BR/>Chiar zona din care provin (grecia centrala in jurul Athenei) se numeste Rumeli/Rumelia de la cuvintele Rum (Roman) si din turcescul ili(=pamant) adica pamantul romeilor/romanilor<BR/>Schizoidismul acesta national/identitar este datorat faptului ca neoellinii (sau grecii moderni sau cum vreti sa-i numiti in stiu eu ce limba) au incercat sa se indeparteze de trecutul lor bizantin creand un "pod aerian" cu un trecut indepartat cu cel putin 2300 ani, din grecia clasica.<BR/><BR/>Istoric:<BR/>Termenul de Romania se gaseste pentru prima data in secolul al 9-lea, in nordul serbiei de astazi intr-o inscriptie in greceste in care scria "doamne apara Romania".<BR/>Este intradevar foarte interesant cum grecii au ajuns sa se numeasca romani/romei tocmai in perioada cand bulgarii reuseau crearea marelui lor imperiu supunand majoritatea teritoriilor vorbitoare de latina din nordul <A HREF="http://en.wikipedia.org/wiki/Jirecek_Line" REL="nofollow">liniei Jirecek</A>.<BR/>Faptul ca eu sunt Roman/Romeu m-a facut sa caut radacinile culturii mele, descoperind intr-un final gradul de rudenie intre identitatea mea romana si cea Romîna.Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1133112293062068452005-11-27T19:24:00.000+02:002005-11-27T19:24:00.000+02:00Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1132676669663102042005-11-22T18:24:00.000+02:002005-11-22T18:24:00.000+02:00Am preferat sa depun marturia arhimandritului Dosi...Am preferat sa depun marturia arhimandritului Dositheos fara sa-o comentez in prima pagina. Cred ca este suficient de graitoare povestea si implicatiile ei ca sa nu fie nevoie de un comentariu la acest nivel.<BR/>Aici avand in vedere ca este un spatiu deschis de comentarii si discutii as vrea sa "orientez" oarecum comentariile.<BR/>Sunt convins ca se vor gasi destui care vor zice ca "dom'le ce ne intereseaza ce se intampla in Turcia sau in Istanbul?".<BR/>Este firesc. Insa sa nu uitam ca totusi Constantinopolul pastreaza o alura istorica, o simbolistica daca vreti pentru popoarele balcanice. Este sediul bisericii mame. Chiar daca Romania astazi are patriarhie proprie "nationala" (ma rog, mai bine sa nu zicem nationala sa nu avem probleme cu "anti-filetistii"), totusi pana in 1912 si aceasta tara era sub oranduirea ecumenicului.<BR/>Iar cel mai important lucru este nevoia de solidaritate cu pastratorii de traditii in conditii cat mai vitrege.<BR/>Faptul ca o data pe an se mai sparg cateva geamuri, se mai arunca cate o grenada sau se descopera cate o bomba (de putere mica, si de obicei inainte d a se detona) in jurul patriarhiei, doar acest fapt, este suficient pentru a ne castiga simpatia.<BR/>Faptul ca cuvintele "libertate religioasa in Turcia" este o gluma si totusi acesti oameni se straduiesc sa ofere ortodoxiei sangele lor este ceva important.<BR/><BR/>Cand insa vedem ca in pofida tuturor acestor stari vitrege amaratii aia mai reusesc pe de asupra sa zica "tata, lasa-i ca nu stiu ce fac", precum a spus Hristos pe Cruce, cand continua sa vorbeasca despre convietuire pasnica si intelegere, cand mesajul pe care-l trimit lumii este: toleranta... atunci ne reamintim de datoria noastra.<BR/>In loc de opulente "Biserici al neamului", bisericute mici gata sa se darame, si simbolul ortodoxiei Sfanta Sofia, un muzeu, fara altar cu evidente semnele trecutului ei de moschee. In locul institutiilor birocratice si ONGurilor cu putere de a modifica proiecte de lege o mana de popi adusi din toata lumea, ucrand sub un climat de teroare, fara resurse financiare, marginalizati social, fara recunoasterea muncii lor, si din cand in cand brutalizati.<BR/>In loc de turme de credinciosi ascultatori piosi in fata unor predicatori cu plamani voluminosi, o mana de batrani si babe care vin si se impartasesc din colturile cele mai indepartate al orasului-monstru celor 12 milioane.<BR/><BR/>Si totusi acesti oameni se gandesc inca la iubire frateasca si la toleranta. Chiar fata de musulmanul nationalist, care cu fanatism in ochi ii arunca o piatra in cap.<BR/>Cam asa ne ar placea sa fie si pastorii nostri. Este?Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1126910301647462382005-09-17T01:38:00.000+03:002005-09-17T01:38:00.000+03:00Mircea a punctat nevoia clarificarii democratiei. ...Mircea a punctat nevoia clarificarii democratiei. De fapt cuvantul democratie este de sorginte greaca si este aproape zilnic confundat in occident cu cuvantul republica.<BR/>Ca sa punem lucrurile la punct haideti sa cautam un pic radacinile fiecarui cuvant:<BR/><B>Democratie (gr)</B> = Demos (popor, comunitate) si cratos (a tine, astapani).<BR/><B>Republica (lat)</B> = Res (lucru, treburi) si publica (public, al spatiului comun, comunitar).<BR/>Dupa cum se vede exista o diferenta de nuanta inca de la bun inceput: in acceptiunea greaca <I>demos</I>-ul, comunitatea oamenilor liberi, cetatenilor iberi al <I>Polis</I>-ului au drept de vot si obligatia de a fi activi in treburile polis-ului (politica). (de aici si cuvantul politicos in romana = a fi conform canoanelor polisului). Aceasta obligatie includea in mod evident apararea militara (stagiul militar din varsta frageda) dar si prin implicarea in treburile comune ai <I>comunitatii</I>/Polis-ului. Cel care era "privat" (<I>idiotes</I>) era o specie abominabila de om (desi tolerat). De acolo si acceptiunea cuvantului "idiot" in limbile latine care au preluat termenul doar cu conotatia peiorativa.<BR/><BR/>Imperiul lui Alexandru cel mare si apoi ale Diadohilor a continuat traditia greciei clasice, ai independentei comunitatilor locale, atata timp cat ele se supuneau autoritatii imperiale (vremelnice de altfel avand in vedere viteza cu care teritoriile hellenistice isi schimbau stapani).<BR/>Puterea comunitatilor locale s-a pastrat si in perioada romana dupa cum se vede de la multitudinea de monede pe care la tipareau orase semi-independente. De altfel Egiptul care a fost atat de importanta pentru destinul imperiului Roman a fost un stat independent iar ultima regina grecoaica, Cleopatra a fost descendent direct al generalului Macedonean Ptolemeu. Ar suna greu de crezut dupa cat de puternic era legata soarta acestui stat cu imperiul Roman.<BR/><BR/>Democratia deci in acceptiunea greaca este sistemul acesta politic, puternic descentralizat, in care puterea se afla la nivelul comunitatii. Acest sistem poate convietui cu o structura imperiala, adeseori rigida, tocmai pentru ca aceasta structura nu este interesata de treburile oricarui sat (la orase impartirea administrativa era pe bresle).<BR/>De fapt statul aduna taxele pe comunitati, fiecare comunitate trebuind sa plateasca o suma. Cum se impartea responsabilitatea adunarii acestei sume era treaba fiecarui sat, sau bresle, fiecarei comunitati in parte.<BR/>Aceasta atitudine de descentralizare puternica a continuat si dupa caderea Constantinopolului in mainile Ottomanilor. Unitatea de taxare era statul iar "batranii" fiecarui sat erau responsabili cu bunastarea oamenilor si cu adunarea birurilor. Adeseori sate intregi isi declarau independenta fata de poarta iar in istoria balcanilor cucerite sunt cunoscute multe cazuri de comunitati, federatii de sate care s-au pastrat independente pana la secolul 19 (mai ales in sudul balcanilor, cum ar fi federatia celor 12 sate din Suli in albania de azi sau comunitatile din Pelion care aveau liceu in 1750!)<BR/><BR/>Cat despre sistemul republican... il traim chiar in ziua de astazi.<BR/><BR/>Din punctul acesta de vedere este evident (cum de altfel zice si prietenul nostru, mirceasz) ca intr-adevar "civilizatia bizantina nu se baza pe ceea ce se bazeaza astazi democratia".<BR/>Astazi sistemul nu este democratic, este mai ales republican. Nu orice cetatean poate lua cuvantul in "Agora" ci de fapt un numar mic de "reprezentanti" alesi pot lua cuvantul si ei se presupune ca reprezinta comunitatile care i-au ales.<BR/>De fapt toata discutia aceasta despre democratia si republica a binevenita in blog si-i multumesc prietenului nostru pentru ca a mentionat acest subiect foarte important de altfel.<BR/>Mirceasz ne a atras atentia asupra modelului bizantin care fiind diferit de cel folosit astazi ne ar putea fi de folos pentru imbunatatirea performantelor sistemului actual.<BR/>De asemenea as vrea sa ma declar inca o data de acord cu una dintre afirmatiile prietenului nostru: "Insa ideea generala este ca nu toate erau bune si frumoase, nici macar in teocratia bizantina - cum, poate, nimerit au denumit-o istoricii ecleziastici mai noi."<BR/>Este o tendinta generala ca unele persoane sa considere ca cea ce a fost este mai bun decat cea ce este. In general trecutul uitandu-se nu mai supara pe nimeni cea ce-l face (dupa un anumit timp) mult mai "atractiv" decat a fost cu adevarat.<BR/>Este foarte important sa retinem ca in pofida faptului ca imperiul bizantin a fost o imensa putere culturala si civilizatoare in vremea respectiva, nu a reusit totusi sa se desprinda de cadrul general ai acelei epoci: o epoca plina de cruzime, cu barbari care navaleau prin toate colturile pamantului, cu pretendenti care se omorau, fratricide si razboaie de orice fel.<BR/>Cine idealizeaza trecutul nu face decat sa cada in capcana nostalgiei, sau mai bine zis "nostalgismului" ca sa mai adaugam un -ism, o ideologie printre multele deja existente.<BR/>Dupa mine imperiul bizantin este unul dintre polii civilizatiei europene, continuatorul spiritului clasic, continuatorul unei culturi importante si extraordinare care de altfel reprezinta si radacinile popoarelor noastre. Acest fapt in sine este important, sa ne recunoastem radacinile ca sa ne cunoastem pe noi insine. Cunoasterea propriei identitati cu calitatile si defectele noastre ne poate ajuta sa ne alegem calea cea mai potrivita firii noastre balcanico-bizantine.<BR/>Persoanele care ataca trecutul nostru/lor sunt fie complexate de acesta fie-l ignora. Tocmai aceste persoane sunt pasibile caderii intr-una dintre cele doua extreme: ideologizarea unui trecut nostalgic sau rejectia acestui trecut per total fara pastrarea elementelor lui bune.<BR/>(Trebuie sa recunoastem ca exista culturi fara radacini, asa zisa "civilizatie coca-cola" fiind una dintre ele desi asemenea culturi fara radacini sunt pasibile la multe probleme tocmai din cauza lipsei de radacini si trecut. Acest subiect poate sa fie discutat intr-un alt post).<BR/>In conlcuzie este bine sa tinem minte cum a punctat mirceasz ca:<BR/>- trecutul este doar cea ce zice cuvantul. Trecut. Reprezinta radacinile noastre (daca vrem), ne poate ajuta sa trasam viitorul nostru) insa nu il substituie. Nu trebuie nici ideologizat si nici atacat.<BR/>- exista o diferenta imensa (desi la inceput greu de vazut) intre democratie si republica. Sistemul republican de astazi ar avea multe de invatat de pe urma descentralizarii comunitare din trecut.Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1126895191519382412005-09-16T21:26:00.000+03:002005-09-16T21:26:00.000+03:00Imi pare ca am sa contrazic in cele ce urmeaza ton...Imi pare ca am sa contrazic in cele ce urmeaza tonul majoritatii comentariilor ca sunt deja postate.<BR/>In primul rand civilizatia bizantina nu se baza pe ceea ce se bazeaza astazi democratia (asa cum o cunoastem) adica plebiscitul popular, egaliatate s.c.l. Cred ca ar fi extrem de utila o definire a democratiei, ce a fost ea in antichitate, in Bizant (daca a fost) si ce a devenit in epoca moderna si post-moderna. Trebuie sa tinem cont ca in Bizant istoria se facea adeseori prin abuz sau uzurpare, metode nu tocmai democratice. Christo Demotis afirma ca imparatul si ultimul cetatean erau egali. Binenteles ca nu asa stateau lucrurile. Daca totusi uneori niste muritori de rand ajungeau basilei (precum un parlit ca Vasile al II-lea Bulgarohtonul, un soldatoi necioplit ca Nichifor Focas sau o actrita de teatru = prostituata in acele vremuri ca si Teodora) era vorba de proclamare de imparati de catre armata, care apoi lupta si pentru impunerea lui in defavoarea imparatului legal.<BR/>Sigur ca cele de mai sus nu anuleaza Bizantul ca forta civilizatoare. Insa ideea generala este ca nu toate erau bune si frumoase, nici macar in teocratia bizantina - cum, poate, nimerit au denumit-o istoricii ecleziastici mai noi.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1126091368105166782005-09-07T14:09:00.000+03:002005-09-07T14:09:00.000+03:00Este intr-adevar foarte interesanta problematica a...Este intr-adevar foarte interesanta problematica aceasta. Democratia... este ea apanajul parlamentelor sau este oare un exercitiu direct, ai exprimarii propriei pareri, ai relatiei interpersonale? Oare pot vorbi despre democratie cand mi-e frica de interlocutorul meu? Poate exista democratie in conditii alte decat de egalitate?<BR/>Iar Atunci e extrem de important sa ne gandim, cum apare egalitatea. Cum era posibil in Bizant imparatul si ultimul cetatean sa fie egali? cum a fost posibil a un soldat din cele mai indepartate provincii sa devina imparat, sa devina unsul lui Dumnezeu?<BR/>Este nevoie de exercitiu de libertate. Este nevoie in primul rand ca fiecare dintre noi sa <B>vrea</B> sa se simta liber. Iar curajul pentru acest efort, efortul responsabilitatii, straduinta autorespectului nu-l poate da minic altceva decat dragostea pentru aproapele. De ce altfel sa fiu liber? Daca comoditatea este idealul cuiva suprem, atunci el ar trebui sa aleaga sa fie cel mai supus sclav.<BR/>Nu-i asa?Christo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-15807287.post-1125420819187731712005-08-30T19:53:00.000+03:002005-08-30T19:53:00.000+03:00Citeam intr-o carte o teorie despre continuitatea ...Citeam intr-o carte o teorie despre continuitatea culturala din vremea Polis-urilor/comunitatilor din grecia antica, din epoca clasica transmise apoi prin puterea civilizatoare a lui Alexandru cel Mare peste tot orient. Este vorba despre orasul-stat-comunitate al oamenilor liberi care cad de acord prin dialog intr-un mod democratic, dialog care se desfasoara intr-o agora care este centrul comunitatii.<BR/>Evident nu poti dialoga cu cineva care nu-ti este egal, lui ii poruncesti. Cea ce inseamna ca avem cateva trasaturi definitorii:<BR/>1. egalitate si in consecinta libertate<BR/>2. Un loc central in care oricine face parte din comunitate, are dreptul sa se ridice si sa-si spuna parerea, loc numit agora si bema.<BR/>3. Luarea hotararilor de comun acord prin discutie libera, deci dialog, nu monolog. Dupa ce fiecare isi spune parerea membrii comunitatii dezbat, critica si hotarasc de comun acord care va fi politica polisului lor. Toate acestea intr-un mod politicos, civilizat.<BR/>Dincolo de acesti oameni liberi in cetatile-Polis-urile lor erau triburile de barbari. Dezorganizati, absolutisti, cu un sistem in care unul hotara pentru toti si ceilalti i-se supuneau barbarii nu erau capabili de politica politicoasa, neavand Polis-uri ci sate tribale.<BR/>Prin cucerirea vastului commonwealth Hellenistic creat de Alexandru si diadohii lui de catre Roma, in final s-a creat o entitate statala unitara.<BR/>Daca pana atunci exista un spatiu cultural unificat dar multe state, de la cucerirea Romana incoace imperiul si oecumene siau suprapus (oarecum pt ca spatiul Hellenistic ajunsese pana la Bactria in nordul Indiei pe cand Roma a luptat tot timpul cu Partia Hellenistica). Cea ce este cert insa este propagarea Hellenismului si in vestul europei precum si universalizarea termenelor de om civilizat si barbar.<BR/>Imperiul Roman a continuat traditia Polisurilor independente (multe polisuri al imperiului aveau chiar dreptul sa bata propria moneda, iar razboaiele civile erau la ordinea zilei). Diferenta a fost ca s-a creat o ierarhie milenara: de la epoca luptelor pt suprematie ale oraselor Hellenistice (Alexandria, Ephesus, Antiochia, Seleucia, Massilia etc) importanta a trecut catre Roma. Roma a devenit Orasul (cu "O" mare) la care duceau toate drumurile.<BR/>Aceasta stralucire a fost permutata noi capitale, orasului ctitorit de Constantin cel Mare, Constantinopol (care s-a numit "Nova Roma", i-s-a mai spus Czarigrad, s-a elogiat cu poeticul titlu de "giuvaerul levantului").<BR/>Cea ce este clar insa e ca stralucirea Orasului si ai culturii pe care o reprezinta s-a bazat pe apartenenta lui in siragul lung de Polis-uri, orase-comunitati ale oamenilor liberi, care democratic prin dialog hotarau in agora viitorul lor.<BR/>O forta civilizatoare de 2.000 aniChristo Demotishttps://www.blogger.com/profile/08306250574112900162noreply@blogger.com